Postat de: damianion | Octombrie 20, 2008

Bine ați venit!

Va dorim o lectura plăcută!

God bless you!

 „Încredințează-ți soarta in mana Domnului, încrede-te in El și El va lucra” Psalmul 37:5

drapel-romania-animat

“Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui.” Proverbe 19:22

poza

new ARTICOLE

https://damianion.wordpress.com/articole-publicate-in-farul-crestin/

globPe cine folosește Dumnezeu?

 

 

Viata lui Ghedeon ofera raspuns acestei intrebari. Viata lui Ghedeon este departe in istorie, insa daruirea lui fata de Dumnezeu si modul in care Dumezeu l-a folosit in planul Sau arata cum lucreaza Dumnezeu folosind oamenii dedicati Lui.

Daca vrei ca Dumnezeu sa te foloseasca si pe tine in mareata si minunata Lui lucrare urmareste mai jos daca ceea ce l-a caracterizat pe Ghedeon te caracterizeaza si pe tine.

1. Pe cel ce se pocaieste, desi nu este fortat de nimeni

Ghedeon a trait intr-o vreme in care Israelul era in apostazie in relatia cu Dumnezeu si subjugare fata de poporul Madian (Judecatori 6:1-6). Imoralitatea poporului evreu a dus la pedepsirea acestuia. Judecatori 1:2 zugraveste tabloul tragic de vietuire a lui Israel: ,, Mîna lui Madian a fost puternică împotriva lui Israel. Ca să scape de Madian, copiii lui Israel fugeau în văgăunile munţilor, în peşteri şi pe stînci întărite.”

In timp ce poporul traia consecinta neascultarii de Dumnezeu, tanarul Ghedeon este chemat de Dumnezeu la slujire. Desi la inceput Ghedeon a avut un cuvant de ezitare, datorita dramei in care traia poporul sau, el nu a dat curs ispitei care vine sa il invinovateasca pe Dumnezeu atunci cand este suferinta (6:13). Ghedeon a avut taria de a privi la lucruri din perspectiva lui Dumnezeu. Poporul suferea nu fiindca Dumnezeu era nedrept, ci datorita trairii in pacat.

Intr-un context idolatru cand poporul nu dorea sa faca voia lui Dumnezeu, tanarul Ghedeon decide sa dea curs cercetarii lui Dumnezeu. Astfel el ,,dărîmă altarul lui Baal, … , şi taie parul închinat Astarteii” (6:25-28). Ghedeon distruge idolii din casa tatalui sau, de fapt el se pocaisete de buna voie de trairea pacatoasa avuta pana atunci. La Dumnezeu, Ghedeon gaseste pacea pe care nimeni nu i-a oferit-o in acele zile de deznadejde (6:23,24).

 

     2. Pe cel ce nu se teme, desi problema este mare si grea

Dumnezeu il cheama pe Ghedeon sa fie conducatorul poporului in lupta de eliberare de sub jugul madianitilor.           

Madian a facut o coalitie impotriva lui Israel (7:12) si numarul soldatilor armatei dusmane era de aproape 135.000 de persoane, in timp ce armata lui Ghedeon numara 32.000 de luptatori. Fiindca Dumnezeu nu foloseste pe cei fricosi, 31.700 de evrei au fost lasati sa se intoarca acasa. Nu intotdeauna cei multi sunt viteji.

Oare inima lui Ghedeon nu a fost incercata de indoiala cand acesta a vazut numarul mare de evrei care l-au parasit, iar armata dusmana era mult mai mare decat a lui ? Dumnezeu l-a folosit pe Ghedeon fiindca nu s-a temut si a ramas increzator in El.

 

    3. Pe cel ce vegheaza, desi altii se plang si au temeri

Dumnezeu a selectat de doua ori armata lui Israel pana ce au ramas doar cei demni pentru a fi folositi de El. La inceput au plecat fricosii 7:3, iar apoi cei ce nu au aratat ca pot fi atenti si nu pot veghea in lupta 7:5-7.

Dumnezeu nu foloseste in lucrarea Lui pe cei ce nu se califica, conform cu standardul Sau. De remarcat este faptul ca Dumnezeu nu renunta la acest principiu, chiar daca putini vor ramane in slujba Lui.

 

    4.  Pe cel ce se increde in Dumnezeu, desi influenta celor ce renunta este mare

Dupa selectarea armatei lui Ghedeon nu au ramas cei care aveau calitati de  mari razboinici, ci acei care erau dispusi sa se bizuie pe Dumnezeu. Din versetele 7:9-11 se observa clar ca si cei 300 de barbati ramasi cu Ghedeon, aveau nevoie de incurajare. Spre deosebire de cei care au renuntat, acestia din urma aveau incredere in Dumnezeu.

Astfel, la indemnul Domnului, Ghedeon impreuna cu Pura s-a apropiat in timpul noptii de tabara dusmana. Aici a auzit pe unul din dusmani istorisind visul avut, iar alt dusman dand talmacirea visului. Pana si dusmanii au inteles inainte de lupta ca Dumnezeu a hotarat victoria Israelului. Cu o astfel de incurajare Ghedeon si oamenii care l-au insotit au pornit lupta de eliberare. Biruinta este realizata de Dumnezeu folosindu-se de cei increzatori. Rolul acestora este dat de credinta lor.

 

5. Pe cel ce duce lucrarea pana la sfarsit, desi o rezolvare partiala a problemei pare a fi suficienta

Versetele 7:16-22 indica spre o viziune divina pusa intr-o strategie umana in lucrarea pe care Ghedeon o face. Cei multi si puternici sunt biruiti de cei putini, dar care lupta in Numele lui Dumnezeu.

Imediat ce mica oaste a lui Israel a pornit lupta de eliberare, Dumnezeu a adus si biruinta. Biblia vorbeste despre coalitia lui Madian ca a ajuns sa fuga din fata celor 300 de evrei. In acest context Ghedeon s-ar fi putut multumi de biruinta avuta si sa fi declarat victoria si independenta fata de Madian. Insa, oricand dusmanul pus pe fuga s-ar fi putut intoarce.Astfel, Ghedeon nu s-a oprit aici, ci a urmarit dusmanul pana ce l-a infrant cu totul.

 

     6. Pe cel ce aduce pace intre oameni, desi coflictul este gata facut

In timpul urmaririi dusmanilor, barbatii lui Efraim s-au certat cu Ghedeon argumentul fiind dorinta lor de a fi participat la lupta. Insa, Ghedeon condus de Duhul lui Dumnezeu stie cum sa le raspunda pentru a nu se face dezbinare in poporul Domnului – 8:3 ,, … După ce le-a vorbit astfel, li s’a potolit mînia.”

Se poate observa la Ghedeon daruirea lui fata de Dumnezeu, dar si dorinta de unitate pentru poporul pe care il slujeste in Numele Domnului. Dumnezeu nu foloseste pe cei care dezbina.

 

    7. Pe cel ce impune disciplina lui Dumnezeu, desi neoranduiala i-a cuprins si pe cei batrani

In timp ce Ghedeon urmarea pe ultimii dusmani, ajuns la Sucot, oamenii de aici impreuna cu batranii nu l-au spijinit. Versetele 8:5-9 vorbesc despre refuzul celor din Sucot si Penuel sa colaboreze cu Ghedeon si armata Domnului.

In urma biruintei totale asupra dusmanilor Ghedeon revine in Sucot si Penuel unde face o judecata dreapta pentru cei care nu l-au spijinit in implinirea planului lui Dumnezeu – 8:15-17. Ghedeon era un slujitor impaciuitor, insa, in acelasi timp, si unul drept fiindca autoritatea si randuiala lui Dumnezeu trebuie respectate.

 Pastor Ion Damian

      

  

.

    

CITITI UN SITE PENRU SUFLET www.radna.ro

Emisiunea “DESCOPERA-TI CHEMAREA” s-a mutat de la radio Alt Fm

VOM REVENI CURAND!

Va invitam sa ne impartasiti parerea dumneavoastra despre emisiune.

Va multumim! 

descoperachemarea@yahoo.com

poza

pro-familie

 

Postat de: damianion | Decembrie 8, 2016

ÎN UMBRA EUROPEI – ROMANIA: PREȚUIEȘTE-ȚI LIBERTATEA!

De Ziua Romaniei de obicei scriem un comentariu special in care-i amintim sa-si pretuiasca libertatea. Romanii au fost deprivati de libertate in marea majoritate a istoriei lor si si-au dobindit-o din nou, cu vietile a mii de oameni inocenti, in decembrie 1989. Libertatea e o valoare fundamentala pe care o pretuim si promovam. Fara ea nu am putea publica nici macar comentariile noastre saptaminale. Si pentru ca iubim libertatea, e bine sa ne amintim si sa nu uitam de ce ne-a scapat Dumnezeu, si cum a fost pe vremea comunismului cind nu aveam libertate. Pledoaria pentru libertate pe care o face astazi o lansam din perspectiva unei cartii publicate despre Romania mai devreme in an de Robert D. Kaplan, In Europe’s Shadow – Two Cold Wars and a Third-Year Journey Through Romania and Beyond. („In umbra Europei – doua razboaie reci si o calatorie de treizeci de ani prin Romania si dincolo”)
 
Kaplan e jurnalist israelit cu dubla cetatenie – israelita si americana. Iubeste Romania si, spre deosebire de multi straini care au scris ori incearca sa scrie despre Romania, noi romanii si istoria noastra, Kaplan da dovada de o intelegere mai putin superficiala a acestor subiecte. Intelege mai bine ca majoritatea strainilor care scriu despre noi si istoria noastra cine suntem, cum gandim si care a fost rolul istoriei si geografiei in formarea civilizatiei si gandirii noastre ca romani. In acest sens, il punem pe Kaplan in aceasi categorie de cercetatori si istorici straini care au scris despre Romania, cu acuratete si de buna credinta, cum ar fi Profesorul Dennis Deletant de la Georgetown University din Washington, DC, Profesorul R.W. Seton-Watson al anilor 30 al veacului trecut, si canadianul H. Gordon Skilling. Seton-Watson a publicat A History of the Roumanians: From Roman Times to the Completion of Unity („O istorie a romanilor – din vremurile romane pina la desavarsirea unirii”) (1934); iar Skilling, The Governments of Communist East Europe („Guvernele Europei de est comuniste”), original publicata in 1966 si republicata in 1971.
 
Nascut in 1952 Kaplan a facut armata in Israel in anii 60 si 70, iar la terminarea serviciului militar in 1981 nu stia ce profesie sa imbratiseze. Radacinile familiei lui proveneau din Europa de Est, o regiune a lumii care prezenta putin interes pe vremea aceea pentru Israel, Occident, ori jurnalistii occidentali. Cortina de fier odata cazuta in 1945 dupa conferinta de la Ialta a marile puteri ale vremii de atunci – Uniunea Sovietica, SUA si Marea Britanie- Europa de Est a devenit inaccesibila jurnalistilor occidentali. Orientul Mijlociu le era de mai mare si imediat interes, la fel ca evenimentele majore care se petreceau pe vremea aceea in Israel, Egipt, Iordania, cit si razboaiele dintre arabi si israeliti. Putini erau jurnalistii interesati in Europa de Est, si mai ales in Romania. Kaplan, insa, a fost diferit. Cauta o perspectiva diferita, o zona a lumii diferita si o situatie geopolitica diferita despre care sa scrie. Toate astea le-a gasit in Europa de Est.
 
Iugoslavia 1971, Romania 1973
 
In 1971, la doar 19 ani, Kaplan a facut prima calatorie prin Europa de Est, in Iugoslavia. Doi ani mai tarziu a facut un turneu mai lung de citeva saptamini in Europa de Est, trecind prin Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria si Romania. Romania l-a fermecat cel mai mult. Istoria si diversitatea etnica, lingvistica si culturala a Romaniei l-au captivat, inclusiv istoria evreilor din Romania. Putin se scria la vremea accea in Occident despre tarile est europene ori Romania. Jurnalistii occidentali ajungeau in Europa de Est doar dupa ce erau  selectati indeaproape de guvernele comuniste, multi dintre ei invitati la evenimente oficiale si folositi pentru propaganda. Jurnalistii se temeau, la intoarcerea in Occident, sa scrie articole aspre la adresa guvernelor comuniste de teama sa nu li se interzica intrarea in aceste tari cu alte prilejuri. Printre ziarele pe care Kaplan le critica pentru asta e si New York Times, ziar pentru care a scris de fapt, in anii mai tarzii ai vietii lui. Unul din lucrurile care l-a frapat pe Kaplan pe parcursul calatoriei lui in Europa de Est in 1973 a fost diferenta in nivelul de trai si libertate dintre Ungaria si Romania, Romania fiind vazuta ca fiind cu mult in urma. De fapt, deja in 1973 Kaplan si-a formulat opinia ca Romania lui Ceausescu era cea mai tiranica tara din lagarul comunist din vremea lui, dupa Coreea de Nord si Albania.
 
In 1981, Kaplan nu avea diploma universitara in jurnalism si nici macar studii de jurnalism. Dupa terminarea serviciului militar, intr-o zi, in 1981, a dat, intr-o librarie din Tel Aviv, peste cartea lui H. Gordon Skilling, The Governments of Communist East Europe („Guvernele Europei de est comuniste”) (1966). Proptit de un perete, Kaplan a rasfoit, pe nerasuflate, mai toata  cartea. Rasfoind-o, pasiunea lui pentru Europa de Est si, in special, Romania, s-a reaprins. Instantaneu, a decis sa se intoarca in Europa de Est, in Romania.
 
Noiembrie 1981 – Bucuresti
 
In Noiembrie 1981 Kaplan intra in Romania cu pasaport american si sta 10 zile. Toate le-a petrecut la Bucuresti, deplasarea in provincie fiindu-i interzisa. Au fost 10 zile memorabile care i-au schimbat viata. Recomandam fiecarui roman care iubeste libertatea sa citeasca cel putin acest capitol al cartii lui Kaplan in care descrie situatia tragica a Romaniei de atunci, vazuta prin ochii unui om liber, dar strain. E capitolul 1, intitulat „Bucharest 1981” („Bucuresti 1981”). Kaplan descrie un Bucuresti gri si innourat in timpul zilei, unul infasurat in intunerec noaptea, fara multe lumini electrice, cu haite de caini vagabonzi, un Otopeni mic si murdar, insalubru, intunecat, cu putina limina electrica. Tramvaie invechite, oameni ingramaditi in tramvaie si autobuze, imbracati in haine ponosite si de culori inchise, imbatriniti inainte de vreme, suspiciosi unii de altii, fara rabdare, certareti, cu caciuli uriase pe cap. Era frig. Zece zile Kaplan nu a vazut soarele la Bucuresti si citeva zile a plouat. Venea de la caldura si cerul insorit al Marii Mediterane la un Bucuresti rece si intunecat. Mancarea lipsea. Magazinele erau goale. A stat la Hotelul Muntenia la $25 pe zi. Hotelul era insalubru, electricitatea se intreruprea intermitent, era rece in camera, telefonul nu functiona. Dar unde sa dai telefon, se intreba el? Apa calda nu prea era. Privelistea de la fereastra era ingrozitoare: copacii erau lipsiti de frunze si oamenii ingarboviti de frig si saracie. Atmosfera era deprimanta. La asta se adauga depresia inspirata lui de arhitectura de tip sovietic care se observa la Bucuresti atunci si care se observa si astazi.
 
Kaplan a iesit pe bulevard sa caute de mancare, fara sa afle nimic. Cumva ajunge la Caru’ cu Bere, pe care il descrie ca fiind intr-o stare jalnica. Peste tot vedea cozi imense de oameni in fata magazinelor asteptindu-si rindul sa cumpere o bucata de paine si o sticla de lapte. A vizitat ambasada americana care la vremea aceea era pe Strada Arghezi, in spatele Hotelului Intercontinental. Acolo a aflat detalii despre situatia politica din Romania de la vremea accea. Ceausescu darima satele in numele asa numitei politici de sistematizare. La fel si bisericile din Bucuresti. Securitatea era peste tot. Kaplan scrie ca mai la fiecare colt de strada vedea oameni care aratau la fel – negriciosi la fata, tunsi scurt, imbracati in costum si cu o umbrela in mina. Cei de la ambasada iau dat de inteles ca acesti oameni erau securistii regimului tiranic a lui Ceausescu. Indignat, Kaplan intreaba de ce occidentalii nu publica nimic despre situatia politica din Romania. Raspunsul a fost usor de anticipat – de teama de a nu li se interzice vize de intrare in Romania.
 
Intors la hotel, Kaplan porneste televizorul in alb si negru. Dar l-a pronit prea devreme pentru ca pe vremea aceea programele de televiziune incepeau doar seara. L-a vazut pe Ceausescu tinind cuvintari, buletinul meteo, iar apoi muzica si dansuri populare. Norocos, la citeva zile dupa sosirea in Bucuresti, Kaplan vede o demonstratie pe Bulevardul Magheru la care participau 50.000 de oameni, toti scandind si purtind lozinci de tipul „Traiasca C-E-A-U-S-E-S-C-U!” Multi dintre participanti purtau haine taranesti, Kaplan intelegind ca acestia erau tarani adusi de Ceausescu din provincie.
 
Romania 2013
 
Kaplan nu s-a mai intors in Romania decit in 2013. Incercarile lui de a reveni in Romania inainte de decembrie 1989 au esuat, guvernul comunist interzicind-i vize de intrare. In  2013 sta mai mult in Romania si viziteaza si Republica Moldova. In Romania trece prin Bucuresti, Constanta, Scornicesti (unde viziteaza Casa memoriala a lui Ceausescu tinuta de rudeniile lui), Onesti, Iasi (unde viziteaza cimitirul evreiesc si sinagoga evreiasca), Cluj, Targu Mures, Oradea, Brasov, Sibiu, Sighetul Marmatiei si alte locuri. Obiectivul lui este sa descrie diversitatea etnica, lingvistica si culturala a Romaniei asa cum ea se manifesta in aceste orase. Peste tot se intilneste cu intelectuali si lideri politici, atit in Capitala cit si in provincie. Pune intrebari, poarta discutii, vrea sa simta pulsul Romaniei privind NATO, Uniunea Europeana, Rusia lui Putin, presiunea demografica musulmana, mutatiile geopolotice din zona Europei si Asiei.
 
Se intilneste cu Basescu, pe care Kaplan il numeste obsedat de Zona Pontica, adica tarile limitrofe Marii Negre care, credea dl Basescu, vor determina viitorul strategic si de securitate al Europei. Kaplan poarta discutii si cu dl Ponta, dl Patapievici, Tismaneanu, Iliescu, dl Geoana, profesori universitari, intelectuali, scriitori, atit din Bucuresti cit si din marile orase ale Romaniei pe care le-a vizitat. Impresiile lui sunt ca, cel putin din perspectiva clasei politice si intelectuale a Romaniei, Romania e ancorata in Europa, vrea distantarea de Rusia lui Putin, si ca Romania e o tara libera, toleranta care, cel putin in ultimul sfert de secol, nu a cazut in extreme politice si unde pericolul populismului e relativ scazut. Kaplan e impresionat de tineretul Romaniei, pe care ii pune la acelasi nivel de sofisticatie, inteligenta si educatie cu tinerii Occidentali. Si da, de data asta gaseste belsug de paine in Romania si se intoarca la Caru’ cu Bere pentru o masa copioasa. Numeste Caru’ cu Bere unul din cele mai elegante restaurante in care a fost, un restaurant de tip „world class”.
 
Kaplan, insa, isi face timp sa inteleaga si sufletul romanesc. Poarta discutii cu preoti si calugari in varsta care au supravietuit comunismul, iar discutiile cu dl Neagu Djuvara sunt cu totul interesante. Kaplan nu uita nici de Cioran, Eliade si Eminescu, pe cei dinainte acuzindu-i de antisemitism. Miscarea Legionara a anilor 20 e si ea unul din punctele de interes pentru Kaplan. Comentarii interesante sunt facute la adresa lui Antonescu, prins intre un Hitler grandoman si un Stalin avid dupa teritorii. Antonescu a cautat sa faca ce a fost bine pentru Romania in conjuncturile politice de atunci, scrie Kaplan. Dar nu uita sa mentioneze nici politica lui privind evreii. Pe hortisti ii critica aspru pentru trimiterea evreilor la Auschwitz. Cu acest scop Kaplan merge la Sighetu Marmatiei sa viziteze sinagoga evreiasca si mica comunitate de evrei care inca locuieste acolo. Dar nu uita sa aminteasca ca in Sighet a fost una din cele mai necrutatoare puscarii comuniste pentru romanii care s-au opus comunismului, un penetenciar pe care-l viziteaza.
 
Asa trece, incetul cu incetul, rasfoirea celor 230 de pagini ale cartii lui Kaplan. Kaplan scrie cu respect despre istoria romanilor si le puncteaza meritele. Selecteaza domnitori romani ale caror domnii au avut impact international. Pe Brancoveanu il da ca exemplu al tenacitatii cu care romanii s-au luptat sa-si pastreze romanitatea si credinta ortodoxa. Curajul lui Brancoveanu il face pe Kaplan sa exclame ca mizeria istoriei la romani vine si trece dar ortodoxia lor va dainui vesnic. (Pagina 87) Observa deasemenea ca, spre deosebire de vecinii nostri de la sudul Dunarii, in Tarile Romanesti romanii nu s-au convertit la islam. Importanta domniei lui Stefan cel Mare pentru Europa ca obstacol expansiunii musulmane in Europa e si ea discutata. Viata si campaniile militare ale lui Mihai Viteazu sunt descrise din aceasi perspectiva. Iar despre Iancu de Hunedoara, care in 1456 i-a batut pe turci la Belgrad, afirma ca a incetinit navala musulmana inspre inima Europei pentru aproape un secol, dand astfel ragaz europenilor sa-si fortifice frontierele din est. Kaplan aminteste ca, in timp ce Ungaria a devenit pasalic turcesc, nici Transilvania, nici Muntenia si nici Moldova nu au avut aceasta soarta.
 
Concluziile lui Kaplan
 
Concluziile lui Kaplan privind Romania merita cunoscute. Sunt interesante pentru ca vin din partea unui strain, dar sunt si pline de acuratete.Pentru el, Romania e unica din  mai multe puncte de vedere. In 100 de ani, intre 1914 si 2014, Romania a trecut prin doua razboaie mondiale, a crescut in teritoriu si a pierdut teritoriu, a trecut la democratie, fascism, comunism si totalitarism, iar apoi, dupa 1989 incoace, iarasi la democratie. Romania nu a avut ragaz. Nu a beneficiat de luxul de care s-au bucurat natiile occidentale de a-si dezvolva o gandire si doctrina proprie a democratiei. Intr-un sens, Kaplan pledeaza cu romanii sa aibe nitica rabdare. Romanii nu pot cladi, din punct de vedere al democratiei si a statului de drept, intr-un sfert de secol, cit britanicii au cladit din 1214 incoace cind au adoptat Magna Carta, ori americanii din 1776 cind au devenit independenti si, spre deosebire de Romania, nu au fost calcati de nimeni in picioare.
 
Romanii au motive sa fie mandri de tara lor. Si mai ales generatia tinara care pare a fi atit de ambivalenta, ori chiar instrainata, de tara in care s-au nascut. Romanii au facut o contributie enorma la civilizatia Europei. Daca ei nu au dat Europei un Beethoven ori un Goethe, au dat sute de mii de suflete romanesti care au murit pentru apararea si pastrarea civilizatiei crestine si europene. Doar in cele doua razboaie mondiale romanii au jertfit sute de mii de vieti pentru salvarea civilizatiei europene de imperialismul austro-german, comunism si nazism. Doar la Marasesti au murit 27.000 de romani tineri. Dupa 23 august 1944 Romania a mobilizat impotriva Germaniei naziste 538.000 de soldati, a patra armata din lume ca marime, dupa Uniunea Sovietica, Marea Britanie si SUA. Tot la un soldat italian care a murit in razboiul impotriva Germaniei naziste au murit 25 de romani. Contributia francezilor la infrangerea Germaniei Naziste a fost minima iar a scandinavilor inexistenta. La fel a Belgiei, Olandei, Danemarcii, Luxemburgului, Elvetiei, Spaniei si Portugaliei. In timp ce sute de mii de romani au murit in al doilea razboi mondial pentru democratie si civilizatia europeana nici un scandinav nu si-a dat viata pentru ele.
 
Trist, insa, dupa atita jertfa si pierdere, noi romanii am cazut din nou in bratele lui Stalin, am pierdut 20% din teritoriul tarii, iar comunismul impus de sovietici a cauzat moartea a inca peste 800.000 de romani nevinovati in lagarele de concentrare si inchisorile comuniste din Romania si Siberia. Putem zice, deci, ca intre 1914 si 1989, adica pe parcursul a 75 de ani, peste un milion de romani au murit pentru libertate, democratie, valori crestine si pastrarea civilizatiei europene crestine. Acesta e un subiect despre care jurnalistii occidentali nu scriu. Dar noi nu trebuie sa uitam. Romanii, in special tinerii, au cu se mandri.
 
Cartea lui Kaplan merita citita. Nu e perfecta. Din perspectiva noastra ca romani, are si deficiente. Uneori citesti pagini intregi si cauti sa intelegi a cui istorie Kaplan o scrie, a romanilor ori a germanilor, evreilor, sarbilor ori ungurilor din Romania. Cu toate acestea, spunem un bun venit cartii lui Kaplan. Cartea lui e una din acele carti rare care se scriu despre Romania in engleza si la intervaluri relativ mari de timp. Dar astfel de carti sunt bune, chiar daca rare, pentru ca amintesc lumii ca inca existam, iar noua romanilor, ca trebuie sa ne pretuim libertatea! Iar daca Dumnezeu le-a spus everilor sa nu se intoarca in Egipt, noi spunem romanilor sa nu se intoarca la comunism.
***
Alianta Familiilor din Romania
Postat de: damianion | Decembrie 8, 2016

La descurajare…

Nu am citit niciunul din romanele lui Kurt Vonnegut, autorul discursului de mai jos (și are, totuși, multe romane traduse în limba română!), însă are câteva sfaturi utile. Am citit că în romanul Le…

Sursă: La descurajare…

Postat de: damianion | Decembrie 7, 2016

Eroii de la Arad a Revoluției din decembrie 1989

Postat de: damianion | Decembrie 7, 2016

Documentar SBS Australia: „Copiii furați ai Norvegiei”

Un nou documentar difuzat în vara acestui an de televiziunea SBS Australia prezintă semnele de întrebare ce se ridică în legătură cu sistemul de protecția copilului din Norvegia.

Unui cuplu de tineri norvegian i s-au luat copiii chiar din spital, la patru ore de la naștere. Motivul? Bunica copiilor ceruse mărirea cuantumului de ajutor social cu mulți ani în urmă pretinzând că fiica ei, acum proaspătă mămică, ar fi avut un handicap mental.

Avocata cuplului declară că nu a existat niciun diagnostic care să însoțească cererea, iar testul IQ făcut oficial a dovedit că mama nu are probleme intelectuale. Cuplul a reușit să își recupereze copiii pe baza acestei acțiuni, dar au declarat că Barnevernet continuă să lucreze la crearea de probe împotriva lor ca părinți, motiv pentru care au fugit în Polonia, unde au cerut azil politic. Între timp, poliția norvegiană îi caută, pe motiv că… și-au răpit propriii copii!

Continuarea pe www.stiripentruviata.ro

Postat de: damianion | Decembrie 7, 2016

Clip video privind extinderea eutanasiei în lume

Postat de: damianion | Decembrie 7, 2016

Theresa May e creştină

Într-un recent interviu, Theresa May, premierul britanic, şi-a afirmat identitatea creştină, ceea ce i-a atras atacurile veninoase ale ateilor şi seculariştilor britanici: LINK

Postat de: damianion | Decembrie 7, 2016

Vreţi să fiţi sănătoşi? Mergeţi la biserică

Conform unui studiu, persoanele care frecventează biserica sunt mai sănătoase: LINK

trumpFostul consilier pe probleme religioase al lui Barack Obama, Michael Wear, a vorbit despre viitorul creștinilor în politică în urma rezultatelor dezbinătoare și uluitoare ale alegerilor prezidențiale din Statele Unite, scrie site-ul Christian Today.

De ce creștinii din America susțin cu ardoare alegerea lui Donald Trump? De ce politica a devenit un subiect polarizat? Care este viitorul creștinilor în sfera publică? Fostul consilier al lui Barack Obama, pe probleme religioase, Michael Wear, a abordat aceste subiecte în timpul unei vizite în Regatul Unit.

Apartenența Politică

,,Pentru prima dată am asistat la niște alegeri atât de divizate în care oamenii au trecut prin atâtea anxietăți. Cred că politica face rău spiritualității din viețile oamenilor,” a declarat Wear în cadrul unui mic dejun de leadership din Londra, găzduit de către Krish Kandiah și Parteneriatul Bunei-Credințe.

Wear a citat rezultatele unui studiu cu privire la factorii de polarizare a societății. Într-un sondaj realizat în anii 1960′, părinții au fost întrebați cu cine ei n-ar permite ca copiii lor să se căsătorească. Mulți au răspuns că ei n-ar permite ca copiii lor să se căsătorească cu cineva care împărtășește o altă religie sau este de o altă rasă. Aceeași întrebare în anul 2014 a revelat alt răspuns: Republicanii n-ar lăsa copiii lor să se căsătorească cu un democrat și invers. Partidele politice constituie un nou factor de divizare a societății.

,,Oamenii nu vor să vorbească despre politică în timpul prânzului deoarece țin prea mult la apartenența lor politică,” susține Wear. ,,Cele mai intime relații sunt influențate de apartenența politică a individului.”

Wear a subliniat ideea că astăzi poți selecta informațiile și distracțiile conform viziunilor politice pe care le împărtășești și poți găsi, de asemenea, grupuri care îți împărtășesc viziunile. ,,Și ne mai mirăm de ce politica este polarizată,” a declarat Wear.

Apoi a vorbit despre rezultatele alegerilor. Campania controversată a lui Trump a fost numită de unii incoerentă, brutală, provocatoare, dezbinată, iar împreună cu abuzurile sexuale, Trump mai că era automat descalificat din cursă. Creștinii s-au simțit cei mai jigniți deoarece integritatea și virtutea pentru ei sunt calități esențiale. Trump a primit replici dure din partea unor lideri evanghelici notorii cum ar fi Russel Moore, liderul Convenției Baptiste de Sud dar cu toate acestea creștinii l-au votat pe Trump cu cel mai mare entuziasm. Oare de ce?

Wear susține că secularismul și răspândirea acestuia îngrijorează creștinii. Unu din cinci americani declară că nu au nici o afiliere religioasă iar în rândul generației millennials raportul este de unu

la trei. Secularismul și sporirea libertății religioase provoacă ,,sentimentul că ceea ce cândva a stat la baza dezvoltării Americii, astăzi nu mai este valabil.”

Wear susține că Donald Trump a jucat cu anxietățile oamenilor spunând creștinilor: ,,Eu sunt unicul căruia îi pasă de voi. Sunt unicul care vă va proteja de aceste presiuni.” Pe de altă parte, Wear ne reamintește că democrații nu au zis nimic ci au rămas tăcuți într-un mod virtual față de această categorie de alegători [față de creștini].

Ce urmează?

Care este viitorul creștinilor în politică? Wear susține că testul pentru americanii creștini nu a fost ziua alegerilor ci: ,,Testul se va da în următorii patru ani.” Acum biserica trebuie să demonstreze că susține binele suprem: ,,Vor susține oare creștinii guvernul, dacă acesta va hotărî să deporteze milioanele de imigranți? Dacă/când guvernul va sugera crearea unui registru al unui grup de apartenență religioasă în rândul imigranților, va pleda oare biserica pentru libertate religioasă?”

Wear este de părere că americanii trebuie să renunțe la starea de defensivă și de război cultural întemeiat pe viziuni de apartenență politică în favoarea ,,unei viziuni politice care este mai mult decât satisfacerea intereselor proprii.” Acesta ar fi momentul în care creștinii ar demonstra că ,,Ei nu se conduc după o agendă politică ci după agenda lui Dumnezeu.”

Citându-l pe C.S. Lewis, Wear a spus că evanghelicii din sfera politică, în mare parte datorită conexiunii pe care au dezvoltat-o cu partidul Republican ,,Au vorbit acolo unde Dumnezeu a tăcut,” și invers, au refuzat să vorbească pe marginea subiectelor (egalității sociale și injustiției rasiale) despre care Dumnezeu cu siguranță a vorbit.

Spre final Wear susține că respinge viziunile utopice ale ambelor partide cu privire la iluminismul uman și progres, și refuză dicotomia dintre murdăria de acum și speranța creștinilor cu privire la viitor. El susține că ,,Speranța nu este un marș al progresului sau a unui program religios…speranța este pătrunderea lui Dumnezeu în existența noastră aici și acum… viitorul este ,,aici și acum.”

Sursa: stiricrestie.ro

Regimul pro-avort și pro-homosexualitate al președintelui francez François Hollande apelează la ultima ratio: caută să ridice un baraj legal împotriva mișcării pro-viață tot mai activă în Franța, trimițând spre adoptare Adunării Naționale (parlamentul) un proiect de lege care va sancționa cu până la 2 ani de închisoare și amenzi de până la 30.000 de euro pe cei care vor sfătui femeile să nu avorteze.

Legea este un foarte grav atac la libertate: ea instituie delictul de opinie și permite reprimarea arbitrară a opiniilor și acțiunilor nefavorabile ideologiei avortiste, până la condamnarea la închisoare.

Dezbaterea va continua în Senat mâine, 7 decembrie.

Continuarea pe www.culturavietii.ro

Postat de: damianion | Decembrie 3, 2016

Zboară săniuţa – de Traian Dorz

saniuta.jpg

Zboară săniuţa

Traian Dorz

***

Zboară, zboară săniuța

Pe zăpada lină,

Dealu-ntreg şi potecuţa

De copii e plină.

***

Unii zboară ca săgeata

Alţii-n joc se-adună.

Cu obrajii ca muşcata

Râd cu voie bună.

***

De pe crengi de brad poznaşii,

Neaua-n drum o sfarmă.

Fug în codru iepuraşii

Speriaţi de larmă.

***

Vântu-aleargă-n munţi, pe coame

Sclipet alb să cearnă

Câte daruri ne-aduci, Doamne,

Chiar şi-n miez de iarnă!

Older Posts »

Categorii