Sarbatorind Craciunul dupa Biblie

Biblia este singura autoritate

pentru viaţa noastră si de Crăciun

            Forma datinilor si a obiceiurilor a luat, in multe situaţii, locul conţinutului Crăciunului. Sărbătoarea Naşterii sau a Întrupării Domnului Isus nu este spaţiul in care omul trebuie sa se scoată pe el in evidenta. Concurenta comerciala de Crăciun alunga adevărata atmosfera a Naşterii Domnului Isus. Oamenii se bucura mai mult de instalaţiile luminoase, mâncare si băutura uitând sa aibă o atitudine pioasa  înaintea lui Mântuitorului fiindcă Crăciunul este sărbătoarea lui Dumnezeu.

            Exista un pericol, care duce la esecul Craciunului si pe care trebuie sa-l depasim. Pericolul de a fi precocupat doar de propria persoana si de a te simti bine intr-o distractie lumeasca, iar după sărbătoare sa ramai cu durerile si oboseala pricinuite de tributul plătit acesteia.

            Naşterea Domnului Isus ne aduce vestea buna a Evangheliei lui Dumnezeu pentru noi, iar Sărbătorea Naşterii Mântuitorului trebuie sa ne umple inimile de bucurie si pace aşa cum spunea mesajul primilor colindători – Luca 2:13-14 „Si deodatã, împreunã cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cereascã, lãudand pe Dumnezeu, si zicând: „Slavã lui Dumnezeu în locurile prea înalte, si pace pe pãmânt între oamenii plãcuti Lui.”

            Trăim vremuri în care mulţi oamenii când este vorba de religie nu se gândesc prea serios înainte de a lua o decizie. De ce fac ceea  ce fac ? De ce mă închin in felul acesta ? Sunt sigur ca aşa este bine ? Certitudinea si siguranţa este oferita doar de Biblie. Aceasta trebuie sa fie singura motivaţie si călăuzire pentru viata noastră si in materie de religie. Orice alte motivaţii din afara Bibliei îl pot duce pe om încetul cu încetul pe o cale greşita. Oamenii nu trebuie sa se închine intr-un fel anume fiindcă aşa s-au închinat părinţii sau prietenii lor; nu aceasta este motivaţia, ci motivaţia trebuie sa o găsim in Sfânta Scriptura.

            Sunt mulţi oameni care isi ghidează viata după tot felul de obiceiuri, tradiţii sau chiar invataturi stramosesti. Mulţi trăiesc crezând  diferite superstiţii. Astfel, pentru a scăpa de pericole isi leagă o brăţara roşie la mana sau isi pun diferite obiecte care cred ca ii pot proteja. Aceştia sunt oamenii care se pun la adăpost urmând tot felul de sfaturi. Daca sunt întrebaţi de ce procedează aşa, vor răspunde ca aşa este bine si o fac din tradiţie.

            Mulţi oameni sunt gata sa urmeze tot felul de obiceiuri renunţând la opinia Scripturii. Oare de ce este aşa? Este mai uşor sa faci orice decât sa te pocăieşti de păcate. Daca cineva se interesează de opinia Scripturii intr-o anumita privinţa va afla in primul rând ca trebuie sa se pocăiască si sa renunţe la plăcerile lumii păcătoase, apoi poate beneficia de călăuzirea si ocrotirea lui Dumnezeu  despre care vorbeşte Scriptura. Deci, fiindcă oamenilor nu le place sa se pocăiască nedorind sa renunţe la păcat ei aleg sa infaptuiasca sfaturile lumeşti. Dar, astfel de persoane se insala fiindcă niciodată lumea nu a oferit ceva mai bun decât Dumnezeu.

            Răspunzând la întrebarea de ce mulţi oameni aleg obiceiurile lumeşti in defavoarea Cuvântului lui Dumnezeu, se ajunge la observaţia ca aceştia fug de Dumnezeu fiindcă au o viata murdara. Se poate observa ca prin aceste obiceiuri/tradiţii lumeşti, numite chiar religioase, cel rău lupta sa-i tina pe oameni departe de Dumnezeu.

Un alt fapt care este foarte interesant in societatea noastră: oameni care ocupa locuri de mare răspundere, oameni care au studiat si au muncit mult pentru cariera si pentru care dovezile si logica stau la baza gândirii si acţiunii lor; aceştia când este vorba de religie nu mai au nevoie de o motivaţie puternica ci sunt gata sa împlinească tot felul de ritualuri provenite din obiceiuri sau din tradiţie. Ritualuri care nu isi au suportul in Cuvântul lui Dumnezeu. Este interesant de observat cum aceşti oameni renunţa la studiu, raţiune, logica pentru a face ceva pentru care nu au o motivaţie adevărata. Sunt medici care atunci când trebuie sa trateze un bolnav in primul rând ii stabilesc clar diagnosticul si apoi îl tratează. Ce ar fi daca un medic ar opera un pacient pe baza unor vorbe auzite la coltul străzii? Cu siguranţa ca medicul acela nu ar face aşa ceva, el are nevoie de probe înainte de a opera. Ce trist ca nu se întâmpla la fel cu medicul acela si in materie de religie. El nu studiază cu adevărat Biblia, ci primeşte sfaturile tradiţiei când este vorba de relaţia lui personala cu Dumnezeu. Cum poate un om intelectual care isi calauzeste acţiunile după probe si dovezi sa duca o viata de credinţa renunţând la dovezile Biblice? Sa ne imaginam un medic care a avut o operaţie reuşita datorita faptului ca a stabilit corect diagnosticul, ieşind din spital si mergând la biserica. Aici el se roagă la sfinţi si pentru cei morţi, de asemenea, săruta moaştele unui credincios care a murit cu sute de ani in urma. Acest fapt este caraghios. Daca stai de vorba cu intelctualii, mulţi recunosc ca de exemplu rugăciunea pentru morţi nu ajuta la nimic fiindcă nu are o motivaţie Biblica. In sinceritatea lor aceşti oameni isi dau seama ca fac lucruri fara rost si nu au o motivaţie Biblica pentru acestea, dar tragedia este ca le continua. Oare de ce este aşa? Fiindcă si in acest caz oamenii prefera sa facă ceva inutil având o speranţa îndoielnică că le va folosi, renunţând la opinia Bibliei.

            Diavolul ispiteşte, atât pe oamenii simpli, cat si pe acei cu mai multa şcoala, urmând un singur scop: oamenii sa nu aibă o relaţie corecta cu Dumnezeu. Dumnezeul viu si adevărat ni se descoperă in Scriptura. Daca cel rău reuşeşte sa-l îndepărteze pe om de Scriptura dându-i o alta cale de urmat stabilita prin obiceiuri, tradiţii (chiar tradiţii bisericeşti. Daca Dumnezeu ar fi intenţionat sa respectam acele tradiţii cu siguranţa ca astăzi le găseam canonizate in Sfânta Scriptura.) el are bătălia câştigata fiindcă l-a îndepărtat pe om de adevăr, astfel niciodată acesta nu va putea ajunge la Dumnezeu.

Câteva întrebări:

a)      Pot afirma ca pentru toate acţiunile mele am o motivaţie corecta ?

b)      Pot afirma ca Biblia este suportul pentru trăirea mea ?

c)      In materie de religie tot ce fac eu are o motivaţie Biblica sau tradiţionala ?

            Domnul Isus Hristos a criticat pe farisei si datina bătrânilor de atunci folosind următoarele cuvinte: ,,Isus le-a răspuns: Făţarnicilor,bine a proorocit Isaia despre voi, după cum este scris: Norodul acesta mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. Degeaba Mă cinstesc ei, dând invataturi care nu sunt decât nişte porunci omeneşti. … El le-a mai zis: Aţi desfintat frumos porunca lui Dumnezeu, ca sa tineti datina voastră.” (Evanghelia după Marcu 7:1-13)

            Mulţi oameni numesc pe cei care vor sa respecte Biblia sectanţi sau rataciti. Aceştia sunt acuzaţi ca nu ţin tradiţiile si obiceiurile. Dar unde este păcatul când cineva isi focalizează atenţia doar spre Sfânta Scriptura? De ce oamenii care doresc sa trăiască doar după Cuvântul Bibliei si refuza la tradiţiile si obiceiurile omeneşti sunt numiţi rataciti ? Oare cine doreşte toata viata sa se calauzeasca după Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, se poate rataci? Poate un om sa se rataceasca spiritual daca pentru orice face in materie de religie caută motivaţie Biblica? Este caraghios sa se afirme ca urmând Biblia te ratacesti. Oare cine se rataceste? Cel ce căuta motivaţia Biblica  sau cel ce urmează practicile tradiţiei deşi acestea incalca Biblia ?

 Sarbatoreste Crăciunul după invatatura Bibliei, nu după datini si tradiţii. Lasa-L pe Domnul Isus, care este Sărbătoritul, sa fie in centrul sărbătorii tale, astfel bucuria Crăciunului te va însoţi si de aceasta data.

Păstor Damian Ion