Publicat de: damianion | ianuarie 4, 2019

VIAȚA – poezie de Marius Gabriel Lucan​

 

poza.jpg

Viața este trecătoare!
Pe pământul blestemat.
Tot ce are viață, moare!
Ca plată, pentru păcat.

Trece timpul cu viteză,
Sau alunecăm prin el,
În Română sau Engleză,
Toți ne stingem, puțintel!

Suntem răi, vărsăm otravă,
Printre semeni când trăim,
Ne dăm „oameni de ispravă”,
Dar duhnim a țintirim!

Zâmbete, mereu forțate,
Obraji falşi de porțelan,
Aşteptând a fi pozate,
Şi-mprăştiate pe maidan.

Suntem slabi, fără putere,
Cu, sau fără portofel,
Prin necazuri şi durere,
Suntem secerați la fel!

Calendarele se schimbă,
File vechi s-au ofilit,
Chipul nostru în oglindă,
Este tot mai… diferit.

File noi şi colorate,
Ne zâmbesc zglobiu din cui,
Pagine frumos printate,
Momesc mintea orişicui.

Dar, realitatea crudă,
E că noul calendar,
N-are pentru toți agendă!
Clipele-i sunt doar prin har!

N-avem nici o garanție,
Că vom face şi vom drege,
Ori murind într-o beție,
Vor fi popi să ne dezlege.

Viața este o comoară!
Darul de la Creator!
Noi o admirăm cum zboară,
Fără aripi sau motor.

O privim cu nostalgie,
Cum goneşte prin clepsidră,
Făcând multă gălăgie,
Chiar de e aşa plăpândă.

Viața trebuie prețuită!
Şi trăită, cu iubire!
Zilnic fie-mpodobită,
Cu a Duhului rodire!

Viața e prea valoroasă,
Ca s-o vindem pe pământ!
S-o lăsăm să fie roasă,
De păcat pân la mormânt.

Vine Domnul, Maranata!
Trâmbița răsună tare!
Soră, frate, eşti tu gata?
Sau rămâi în adunare?

Când Christos îşi ia Mireasa,
Ca un hoț în miez de noapte,
Când în Cer întinsă-i masa,
În a Tatălui Cetate,

Vom zbura sau vom rămâne?
Vom fi luați sau ocoliți?
Va fi slavă sau ruşine?
Suntem prinți sau paraziți?

A venit din nemurire,
Fiul Sfânt de Dumnezeu,
Să aducă mântuire,
Pentru omul cel mai rău!

A iertat Christos tâlharul,
Dat la moarte, osândit,
Ca să ne arate harul,
Fără merit dobândit!

DAR!, tâlharul de pe cruce,
N-avea timp de ironii,
Vedea viața-i cum se duce,
Spre eterne galaxii!

Şi-a întors tâlharul fața,
Spre Mesia, Domnul Sfânt,
Şi încredințându-I viața,
L-a rugat, blând, prin cuvânt:

Doamne Tu adu-ți aminte,
În împărăția Ta,
De mine o nulitate,
Fără drept în slava Ta!

Azi vei fi în Rai cu Mine!
În cetatea nemuririi,
Unde nu mai e ruşine,
Sus în țara fericirii!

Duhul Sfânt ne cercetează,
Să ne-ntoarcem la Christos!
Mintea să ne fie trează!
Traiul nostru cu folos!

Să lăsăm ipocrizia,
Şi limbajul cel de lemn!
Să vestim Împărăția,
Dumnezeului Etern!!

Timpul tace, trece iute,
Viața curge-n ropot fin!
Prin secunde nevăzute,
În Rai sau în loc de chin!

Vine Domnul, Maranata!
Trâmbița răsună tare!
Soră, frate, eşti tu gata?
Sau rămâi în lumea mare?

Pastor Marius Gabriel Lucan​


Categorii

%d blogeri au apreciat: