Publicat de: damianion | martie 7, 2018

Transgenderismul: o religie sponsorizată de stat?

Andre Van Mol este medic de familie în California. Este noul co-președinte al Colegiului American al Medicilor Pediatri, Comitetul pentru sexualitatea adolescentului.  Traducere și adaptare după The Public Discourse.

Disforia de gen este o problemă gravă de sănătate mintală. Spre deosebire de aceasta, transgenderismul este un sistem de convingeri care, din ce în ce mai mult, arată ca o religie cultică – un gnosticism modern care neagă realitatea fizică punând în loc percepții înșelătoare –, ce este impusă oamenilor de către stat.

Dezacordul cu politicile pro-LGBT devine repede stigmatizat drept anti-știință. După cum subliniază Jonah Goldberg, acesta este un exemplu de ideologie, care folosește limbajul științei pentru a se camufla.

Se pare că știința reală nu contribuie prea mult la promovarea transsexualilor. Manualul de diagnostic și statistici de tulburări mentale DSM-5 al Asociației Americane de Psihiatrie observă rate de disforie de gen de 70 până la 97% la „bărbații nativi” și de la 50 la 88% la „femeile native”. Manualul Asociației Americane pentru Psihiatrie privind Sexualitatea și Psihologia afirmă că marea majoritatea băieților și a fetelor cu disforie de gen acceptă sexul/cromozomii  lor din naștere până la adolescență sau maturitate. Psihologul de la Universitatea din Toronto, Dr. James Cantor, citează trei studii pe scară largă și alte studii mai mici care arată că copiii care se trans-identifică vor depăși această stare în 60-90% din cazuri. Un studiu din 2008 a afirmat că 80 până la 95% dintre copiii pre-puberi cu disforie de gen își vor accepta sexul biologic până la sfârșitul adolescenței.

Ca să spunem limpede, identificarea transgender este ceva care se corectează cel mai adesea. Dar o probabilitate copleșitoare de depășire a situației nu este un caz științific pentru politica de identitate și respectarea obligatorie a cerințelor sale.

Nu pro-știință, ci fără știință

În 2016, Institutele Naționale de Știință din SUA au început recrutarea pentru un studiu de 5,7 milioane de dolari privind minorii transgender, cel mai mare până în prezent. Acesta va fi primul studiu, care va urmări efectele medicale ale întârzierii pubertății, și cel de-al doilea, care va urmări și efectele psihologice ale întârzierii pubertății. Așa cum site-ul Centrului de Excelență pentru Sănătatea Transgender de la UC San Francisco remarcă, „În timp ce din punct de vedere clinic devine din ce în ce mai frecvent, impactul analogilor GnRH [medicamente de blocare a pubertății] administrați tinerilor transgender la pubertate timpurie și sub 12 ani nu a fost publicat”.

Un rezumat al îndrumărilor clinice JAMA din septembrie 2017 privind tratamentul hormonal al disforiei de gen a oferit șase recomandări majore, dintre care trei au încurajat administrarea hormonului (începând cu adolescența) și chirurgie (post tratament cu hormoni), în ciuda faptului că aceste trei recomandări aduceau dovezi „puține” sau „foarte puține”.

În mod evident, emiterea unor recomandări terapeutice majore bazate pe dovezi scăzute până la zero dovezi nu este compatibilă cu bunele practici. Străduindu-se să îngroape constatările contradictorii, Bath Spa University din Marea Britanie a refuzat recent să permită unui cercetător – care este el însuși un psihoterapeut identificat ca homosexuali și membru al Asociației mondiale a profesioniștilor pentru sănătatea persoanelor transgender – să investigheze oamenii care regretau operația de schimbare a sexului, care s-au reîntors la sexul lor din naștere.

Bazându-ne pe datele puține pe care le avem – dintre care multe arată că în practică nu există rezultate pozitive pe termen lung – este imposibil să recomanzi minorilor trecerea la sexul opus, ca fiind bazată pe dovezi sau chiar că ar fi o chestiune sigură. În absența unor rezultate verificabile, ceea ce avem este ideologia stridentă impusă de un tip de totalitarismul soft. Ea nu este pro-știință, ci fără știință.

O soluție fizică la o problemă psihospirituală 


Categorii

%d blogeri au apreciat: