Publicat de: damianion | Iunie 13, 2017

UN FEL DE SCRISOARE A UNUI CREȘTIN SIMPLU ȘI DE DE DEMULT

Un fel de scrisoare a unui creștin simplu și de demult

Dragă creștinule  modern,

Pentru că legăturile dintre noi s-au cam rupt, am găsit cu cale să-ți adresez cu dragoste câteva rânduri de scrisoare. Mă simt obligat să fac acest lucru, mai ales că toată familia de creștini simpli și smeriți se îngrijorează de starea ta spirituală.

După cum știi, noi, creștinii am format – la începuturi – o mică sectă pornită din Iudeea și care am fost mereu prigonită de barbari, greci și romani. Ei spuneau despre noi că suntem prea simpli; că nu avem decât un singur zeu, o singură carte, că nu avem școli, temple mari și luminoase, profesori și oratori străluciți…Este adevărat, nu am avut toate acestea, ba chiar și casele și holdele ne-au fost confiscate. Nu aveam aproape nimic, doar niște haine pe noi, niște merinde pe care o împărțeam în comunitățile noaste ilegale. Aveam în schimb ceva ce lumea nu înțelegea: aveam Cerul! Era singura nostră nădejde. Ne rugam sub cerul liber, noaptea ne făceam slujbele sub lumina lunii; eram puțini, săraci, simpli, dar plini de nădejdea vieții de apoi.

Acum noi privim spre voi și avem impresia că noi, creștinii simpli și de demult, nu mai semănăm cu voi. Deși vorbim de Cer și de Domnul, voi trăiți și sperați la lucruri ce nu au deloc de-a face nici cu Cerul, nici cu Domnul nostru.

 Munciți mult, mereu invocând lipsa lucrurile materiale, mereu obosiți de pământ și griji, aveți vise legate de lumea de jos, iar la cea de sus greu vă mai gândiți. Sunteți îmbrăcați frumos, dar fără seninătate, sunteți în case mari, dar fără dragoste de cămin, aveți de mâncare, dar sunteți mereu nemulțumiți, mofturoși, sunteți mereu curați și spălați, dar mereu cu mintea și gândurile întinate, aveți temple mari și aerisite, dar fără dragoste de frate, nimeni nu și-ar mai da viața pentru fratele lui, bogații nu mai știu de săraci, sănătoșii de bolnavi. Voi pregătiți copii pentru viața de aici, îi răsfățați cu lucruri materiale. Soțiile voastre sunt îngrijorate, bărbații voștrii sunt agitați iar pe bătrânii voștrii îi îngrijesc oameni străini. Știți să vorbiți frumos, dar fără curaj, știți să citiți, dar fără să înțelegeți, vedeți multe, dar treceți nepăsători unul pe lângă altul, aveți carte dar nu credincioșie, bani, dar nu dărnicie, bunuri, dar nu viață, pământ…o, da, aveți și dominați pământul, dar vă lipsește din ochi…Cerul!

Întoarceți-vă la simplitatea inimii, la bunăvoința reciprocă, la gândul veșniciei. Semnat: un creștin simplu.

Pastor Vasi Duma

Anunțuri

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: