Dincolo de interpretările subiective, rezultatele aproape finale de la referendum, comparate cu cele de la alegerile locale din iunie 2012, permit formularea câtorva concluzii despre reacțiile românilor față de evenimentele de pe scena politică internă.
1. Circa 35-40% dintre români se mențin constant departe de exprimarea unui vot politic. Chiar dacă la numărul de votanți prezenți la referendum (maxim 8.500.000) s-ar adăuga un număr ipotetic maxim de circa 2.500.000 de susținători ai PDL (conform statisticilor votului politic de la alegerile locale), care ar fi rămas acasă la referendum, numărul total obținut, de circa 11.000.000, nu înseamnă decât aproximativ 60% din numărul total de votanți. Alte potențiale maxim 5% ar fi reprezentate de etnicii maghiari care nu au votat la referendum, dar care votează de obicei.
2. Traian Băsescu nu ar putea obține în prezent mai mult de 32-37% din voturile celor care sunt dispuși să participe la un referendum. Acest procent reprezintă un maxim potențial, obținut din însumarea numărului de voturi în favoarea lui Traian Băsescu la referendum (pănâ într-un milion de voturi), a numărului de voturi pro PDL la alegerile locale (de adăugat integral în cazul extrem în care la referendum nu au participat deloc susținătorii PDL, iar voturile în favoarea președintelui au venit din partea votanților altor formațiuni politice) și a unui număr potențial maxim de voturi ale etnicilor maghiari.
3. USL a activat probabil câteva sute de mii de votanți inactivi să iasă la referendum. Din punct de vedere statistic, numărul maxim posibil de votanți inactivi electoral, care au fost de data aceasta convinși să iasă meargă la referendum, reprezintă diferența dintre maximul de votanți care ar putea fi activați în prezent și numărul celor prezenți la vot la alegerile locale. Numărul real scade invers proporțional cu numărul simpatizanților PDL sau al etnicilor maghiari care au participat totuși la referendum.
4. Majoritatea populației României (60%) nu s-a exprimat la vot sau a fost în favoarea președintelui. Cei care s-au exprimat în favoarea demiterii lui Traian Băsescu reprezintă circa 40% dintre românii cu drept de vot.
5. O repetare a referendumului nu ar putea în prezent să adune suficiente voturi pentru demiterea președintelui, dar ar putea însemna o scădere a prezenței la vot față cea înregistrată în 29 iulie 2012. La alegerile locale USL + alte partide în afară de PDL au acumulat 7.784.242 de voturi. La referendum, contra președintelui Traian Băsescu au votat circa 7.400.000 de persoane. Astfel, USL nu a adăugat la, ci a pierdut din maximul de voturi pe care l-ar fi putut obține pentru demiterea președintelui.
6. Transilvania, Banatul și o parte a Munteniei au reacționat reticent față de propunerea de a ieși la referendum. Moldova este bazinul electoral cel mai constant la nivelul țării. Oltenia a manifestat cel mai mare entuziasm față de participarea la referendum.
– În Transilvania, Banat și Muntenia, în 19 dintre cele 41 de județe (46,36%) românii au ieșit la vot în număr mai mic sau mult mic decât la alegerile locale.
– În general, Moldova a reflectat sensibil nivelul scăderii la nivel național a prezenței la referendum față de prezența la alegerile locale.
– Muntenia pare a fi cea mai eterogenă regiune a țării, din punct de vedere al atitudinii față de evenimentele de pe scena politică.
– În general, Oltenia a fost regiunea țării cu cea mai mare mobilizare la referendum. Aici s-au înregistrat cele mai mari creșteri ale prezenței la vot față de alegerile locale.
– Cetățenii români de etnie maghiară continuă să fie un factor important în balanța luptei electorale.
Statisticile de mai sus se bazează pe rezultatele finale anunțate de BEC pentru alegerile locale, pe rezultatele pentru referendum estimate la ora 23:00 de BEC și pe rezultatele parțiale anunțate de BEC în data de 30 iulie, la ora 10.
Life Mission 
Lasă un comentariu