Publicat de: damianion | mai 12, 2012

Revenind la biserică, în ciuda îndoielilor

Rubrica Faith & Blogs  a portalului CNN găzduiește mărturia tulburătoare a tinerei Andrea Palpant Dilley, fiica unor misionari creștini conservatori.

Tânăra povestește cum, în primul an de facultate, s-a despărțit brusc de mediul religios în care crescuse, neîncrezătoare în valorile pe care părinții ei s-au străduit să i le insufle.

„Motivele nemulțumirii mele au fost complicate,” mărturisește Andrea. După toate standardele, am avut o copilărie fericită. Am crescut într-o familie de quakeri misionari în Kenya. Ulterior ne-am alăturat unei biserici prezbiteriene stabile. Eram înconjurată de creștini deștepți și responsabili. Când am intrat în faza mea de scepticism, comunitatea mi-a făcut loc să mă lupt. Mi-au ascultat îndoielile și mi-au luat întrebările în serios,” povestește tânăra. Cu toate acestea, la 23 de ani, Andrea a părăsit biserica.

„Mă săturasem de biserică,” scrie ea. „Și mă săturasem de întrebările spirituale care mă bântuiau: De ce pare biserica atât de izolată cultural și de disfuncțională? De ce pare Dumnezeu distant și neimplicat? Și, mai presus de toate, de ce permite Dumnezeu suferința?”

Tânăra relatează cum în timpul în care nu a mai frecventat biserica nu a mai studiat și s-a implicat în „activitățile clișeu ale rebeliunii unei tinere creștine, fumând, consumând alcool, întâlnindu-se cu bărbați de două ori mai în vârstă decât ea”. Totul fiindcă voia să „ia o pauză de a la fi ‘bună’.”

S-a întors la biserică „în mod straniu”, spune Andrea. Nu fiindcă și-ar fi rezolvat dilemele, ci fiindcă a realizat două lucruri. „Primul: îndoiala mea își avea locul în biserică. Cu toate defectele ei, încă leg biserica de căutarea adevărului și a dreptății, încă o asociez cu ideea de comunitate și umanitate împărtășită. Nicio instituție nu mi-a oferit ce mi-a oferit biserica: un spațiu în care să Îl caut pe Dumnezeu.”

A doua realizare a tinerei a fost că îndoiala „este parte din experiența de credință”. „În Marcu 9:24 un om îi spune lui Iisus: ‘cred, Doamne. Ajută necredinței mele.’,” spune Andrea care mărturisește că adesea se roagă cu aceleași cuvinte. „Și cred că Dumnezeu îmi onorează sinceritatea.”

www.semneletimpului.ro


Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat: