Publicat de: damianion | decembrie 28, 2011

Născut din fecioară

Larry King, celebrul realizator de la CNN, întrebat într-o ocazie pe cine ar dori să intervieveze dintre celebrele personaje ale istoriei, a răspuns prompt: „pe Iisus Christos”, de la care ar vrea să ştie dacă într-adevăr S-a născut dintr-o fecioară. „Pentru mine, răspunsul la această întrebare ar elucida întreaga istorie”1 – preciza Larry King.

Fără îndoială, naşterea dintr-o fecioară rămâne unul dintre cele mai controversate aspecte ale vieţii lui Iisus. Naşterea Sa este subiect de polemică pentru opozanţii creştinismului, fie ei evrei, filosofi şi cărturari păgâni, fie raţionalişti umanişti sau atei.

Naşterea lui Iisus Christos din fecioară este negată nu doar de către scepticii şi criticii fenomenului religios, ci chiar de către unii teologi. În încercarea de a armoniza gândirea anti-supranaturalistă cu învăţătura Bisericii privitoare la Christos, teologii modernişti pretind că în Antichitate oamenii aveau o concepţie mitică asupra lumii. În schimb, spun aceştia, astăzi este necesară „demitizarea” scrierilor biblice, pentru a crea o credinţă modernă, eliberată de miracole şi de toate vestigiile unei gândiri preştiinţifice. În acest sens, naşterea din fecioară este mai degrabă o figură de stil, cea mai la îndemână metodă prin care anticii creditau superioritatea ieşită din comun a unei anumite personalităţi. 

„Nu cred în naşterea din fecioară şi sper că nimeni dintre dumneavoastră nu crede.” 

Harry Emerson Fosdick (1878-1969), pastor american de orientare liberală

 O altă explicaţie a naşterii din fecioară, propusă de critici, este ipoteza unui „mesia din flori”. Preluând din Talmud şi din unele povestiri ebraice o informaţie obscură despre un anume Ieşua ben Pantera, unii critici şi teologi liberali consideră că Iisus, fiul Mariei, l-a avut ca tată pe un oarecare Pantera, soldat în armata romană. Povestea este destul de veche, deoarece Origen, prin 178 d.Chr., citându-l pe oponentul său Celsus, face trimitere la acelaşi scenariu. Această teorie a fost reînviată de Marcello Craveri, care, în 1966, publica La vita di Gesù (Viaţa lui Iisus) şi pretindea că l-a descoperit chiar pe adevăratul tată al lui Iisus: Tiberius Iulius Abdes Pantera. Teoria se baza pe descoperirea în 1859, în timpul lucrărilor la o cale ferată din Bingerbrück, Germania, a unei pietre funerare pe care era trecut următorul text în limba latină:

Tib(erius) Iul(ius) Abdes Pantera

Sidonia ann(orum) LXII

stipen(diorum) XXXX miles exs(ignifer?

coh(orte) I sagittariorum

h(ic) s(itus) e(st)

Tiberius Iulius Abdes Pantera 

din Sidon, de 62 de ani,

a slujit 40 ani, fost purtător de steag

cohorta I a săgetătorilor

aici este depus

 

 Legătura între Tiberius Iulius Abdes Pantera şi Maria se bazează pe o mulţime de supoziţii care nu au cum să fie demonstrate. În primul rând, declaraţia lui Celsus că un anume Pantera ar fi tatăl lui Iisus nu poate fi probată. Celsus nu aduce argumente, ci doar pretinde că a auzit povestea aceasta de la un evreu. Nu există niciun indiciu că acest soldat din armata romană s-ar fi întâlnit vreodată cu Maria. Criticii creştinilor din primele secole aruncau tot felul de acuze la adresa creştinilor (cum ar fi canibalismul sau incestul), care s-au dovedit a fi false şi rău intenţionate.

Naşterea Sa a fost ţinta aluziilor ironice încă din timpul vieţii lui Iisus, după cum relatează evanghelistul Ioan: „Ei I-au zis: «Noi nu suntem copii născuţi din adulter; avem un singur Tată: pe Dumnezeu.»” (Ioan 8:41). Teoria naşterii din adulter e posibil să fi fost lansată de evrei exact ca o replică dată afirmaţiilor lui Iisus că Îl are ca tată pe Dumnezeu. Cel mai probabil, auzindu-i pe creştini vorbind despre Iisus ca despre „fiul fecioarei” (parthenos, în limba greacă înseamnă „fecioară”), evreii au folosit un joc de cuvinte batjocoritor, numindu-L ben ha-Pantera (fiul lui Pantera).

Preexistenţa lui Mesia

Naşterea lui Iisus a fost profetizată de Vechiul Testament. Cele patru Evanghelii canonice subliniază la unison împlinirea aşteptărilor mesianice în persoana lui Iisus din Nazaret. Un pasaj important, citat în Evanghelia lui Matei, este cel din Isaia 7:14 – „Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi îi va pune numele Emanuel.” Profeţia vizează un context istoric imediat, dar, în acelaşi timp, având în vedere pasajele următoare înţelegem că promisiunea naşterii unui fiu nu îl priveşte strict pe regele Ahaz, ci are în vedere (şi) o împlinire mesianică: „Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, iar autoritatea va sta pe umerii Săi! Va fi numit: «Sfetnic minunat, Dumnezeu puternic, Tată veşnic, Prinţ al păcii.» Autoritatea Sa va creşte neîncetat şi va fi o pace fără sfârşit pentru tronul lui David şi împărăţia Sa. El o va întemeia şi o va întări prin judecată şi dreptate, de acum şi pe vecie” (Isaia 9:6,7).

În lumina pasajului lui Isaia, dar şi a celui din Mica 5:2, preexistenţa lui Mesia era subînţeleasă în contextul iudaic. „Când a început crearea lumii, Mesia exista, deoarece Dumnezeu a ţinut seama de el, înainte ca lumea să fie creată” (Pesikta Rab., 152 b)2.

Citarea pasajului din Isaia de către Matei nu are ca scop să demonstreze că Maria era fecioară (lucru amintit explicit în relatarea evanghelică), ci să arate că Iisus este Mesia cel aşteptat, adică „Dumnezeu cu noi”, sau Dumnezeu întrupat. Cuvântul ebraic almah (tradus cu „fecioară” în pasajul din Isaia 7:14) apare doar de 9 ori în tot Vechiul Testament, dar niciodată cu sensul indubitabil de fecioară/virgină. De aceea, traducătorii preferă să îl redea prin substantivul „tânără” (căsătorită sau nu). Dacă autorul biblic ar fi intenţionat transmiterea ideii categorice de naştere din fecioară, cu siguranţă că ar fi fost mult mai potrivit termenul ebraic specific pentru fecioară, bethulah, adică o femeie care nu a avut niciodată relaţii sexuale cu un bărbat. Contextul imediat al pasajului din Isaia 7:14 pune accentul pe naştere în sine şi nicidecum pe maniera în care se va realiza, şi anume, dacă va fi copilul născut de o fecioară sau de o tânără deja căsătorită.


1 Mark Driscoll şi Gerry Breshears, Vitange Jesus, Crossway Books, 2008, p. 90

2 A. Cohen, Talmudul, Hasefer, Bucureşti, 2000, p. 457

www.semneletimpului.ro


Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat: