Publicat de: damianion | februarie 17, 2009

Invatatura despre domeniul financiar

Invatatura despre domeniul financiar

* Darnicia *

Luca.21:1-4, Efeseni 4:28

Cum pot fi dobanditi banii?

Ce se poate face cu banii?

Ce nu se poate face cu banii ?

 

Ø      Ce am cere noi, daca Dumnezeu S-ar oferi sa ne ofere ce ne cere inima?

Ø      Acum 3000 de ani Dumnezeu a facut aceasta oferta tanarului imparat Solomon, care a cerut mai intai de toate intelepciune.

Ø      Banii sunt o necesitate, insa lipsa de echilibru in domeniul financiar poate ruina un caracter si-l poate inlatui intr-o robie istovitoare.

Ø      Stim asa de bine ca nu putem lua banii cu noi in cer, insa ii putem trimite inaintea noastra.

Ø      Darnicia nu incepe cu milioanele pe care omul nu le are, ci cu maruntisul pe care il detine in buzunar.

Ø      Copilul care i-a dat Domnului Isus cele 5 paini si cei 2 pesti nu a ramas nici el flamand.

Ø      Este uimitor cum 5 sau 10 lei pot parea asa de mult cand trebuie dati la biserica, insa sunt asa de putini la cumparaturi.

Ø      Responsabilitatea crestinului in administrare este una tripla: sa castige banii, sa posede banii, sa daruiasca banii.

 

 

I.                  Cum pot fi dobanditi banii ?

 

  • Apostolul Pavel rezuma invatatura financiara crestina in Efes.4:28 Cine fura, sã nu mai fure; ci mai de grabã sã lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca sã aibã ce sã dea celui lipsit.
  • Din acest cuvant al Scripturii se observa 3 posibilitati pentru dobandirea banilor:

§         Sa-i furi,

·         Exod 20:15  Sã nu furi.

§         Sa-i castigi,

·         Exod 20:9  Sã lucrezi sase zile si sã-ti faci lucrul tãu.

§         Sa-i primesti in dar.

·         Fapte 20:35  În toate privintele v-am dat o pildã, si v-am arãtat cã, lucrând astfel, trebuie sã ajutati pe cei slabi, si sã vã aduceti aminte de cuvintele Domnului Isus, care însusi a zis: „Este mai ferice sã dai decât sã primesti.”

 

A.    Hotia – cei care iau ceea ce nu li se cuvine.

  1. Crestinul trebuie sa se fereasca de banii castigati in mod necinstit.

§         Proverbe 10:2  Comorile câstigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihãnirea izbãveste de la moarte.

  1. Proverbe 21:5-7 indica 3 cai ilicite spre bogatie:

§         Inselaciunea

§         Promisiunea mincinoasa

§         Hotia

Proverbe 21:5  Planurile omului harnic nu duc decât la belºug, dar cel ce lucreazã cu grabã n-ajunge decât la lipsã.

6  Comorile câºtigate cu o limbã mincinoasã Sunt o deºertãciune care fuge, ºi ele duc la moarte.

7  Silnicia celor rãi îi mãturã, pentru cã nu vor sã facã ce este drept.

  1. Cinstea in negot este o consecinta a implicarii lui Dumnezeu.

§         Proverbe 16:11  Cântarul si cumpãna dreaptã vin de la Domnul; toate greutãþile de cântãrit Sunt lucrarea Lui.

  1. Necinstea este sinonima cu hotia.

§         Proverbe 20:23  Domnul urãste douã feluri de greutãti, si cântarul mincinos nu este un lucru bun.

 

B.     Lenevia – cei care nu doresc sa munceasca

a.       Lenevia poate fi numita un fel de hotie.

b.      Lenesul si lenevia sunt pomenite de 17 ori in cartea Proverbelor.

c.       Lenea ar putea concura la titlul ,,cel mai subestimat pacat”.

d.      Lenea apare pe nesimtite. Lenea se aseaza pe oameni ca o panza de paianjen si se transforma apoi intr-un lant de otel.

e.       Care sunt semnele aparitiei lenei?

          indiferenta,                        – fantezii nerealiste,

          scuze nefondate,               – mandrie orgolioasa.

f.        Placerile leneviei:

§         Lenesului ii place sa doarma.

Proverbe 6:9  Pânã când vei sta culcat, lenesule? Când te vei scula din somnul tãu? 10  Sã mai dormi putin, sã mai atipesti putin, sã mai încrucitezi putin mâinile ca sã dormi!… 11  Si sãrãcia vine peste tine, ca un hot, si lipsa, ca un om înarmat.

§         Lenesul se pricepe sa fabrice scuze.

Proverbe 22:13  Lenesul zice: „Afarã este un leu, care m-ar putea ucide pe ulitã!”

§         Lenesul nu stie sa foloseasca oportunitatile.

Proverbe 10:15  Averea este o cetate întãritã pentru cel bogat; dar prãpãdirea celor nenorociti, este sãrãcia lor.

Proverbe 12:27  Lenesul nu-si frige vânatul, dar comoara de pret a unui om este munca.

§         Lenesul o va sfarsi in saracie.

Proverbe 10:4  Cine lucreazã cu o mânã lenesã sãrãceste, dar mâna celor harnici îmbogãteste.

§         Lenesul traieste intr-o lume a propriilor lui fantezii.

Proverbe 13:4  Lenesul doreste mult, si totusi, n-are nimic, dar cei harnici se saturã.

Proverbe 21:25  Poftele lenesului îl omoarã, pentru cã nu vrea sã lucreze cu mâinile. 26  Toatã ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihãnit dã fãrã zgîrcenie.

§         Lenesul risipeste ce are.

Proverbe 26:15 Lenesul îsi vârã mâna în blid, si-i vine greu s-o ducã iarãsi la gurã.

§         Lenesul is va pierde libertatea.

Proverbe 12:24  mâna celor harnici va stãpâni, dar mâna lenesã va plãti bir.

 

C.    Saracia – cei saraci, in lipsuri si nevoi

  1. Saracia nu este dezonoranta in sine, atat timp cat nu este produsul lenei, a ignorantei si a risipei.
  2. Constatarea facuta de Domnul Isus in Ioan 12:8  Pe sãraci îi aveti totdeauna cu voi
  3. Saracul este sub protectia Divina.

Proverbe 14:31  Cine asupreste pe sãrac, batjocoreste pe Ziditorul sãu, dar cine are milã de cel lipsit, cinsteste pe Ziditorul sãu.

  1. Credinciosul stie sa aibe compasiune fata de cei saraci.

Proverbe 29:7  Cel bun pricepe pricina sãracilor, dar cel rãu nu poate s-o priceapã.

  1. Cel milostiv va fi rasplatit de Dumnezeu.

Proverbe 19:17  Cine are milã de sãrac, împrumutã pe Domnul, si El îi va rãsplãti binefacerea.

  1. Cel fara mila nu va avea parte de rasplata.

Proverbe 21:13  Cine îsi astupã urechea la strigãtul sãracului, nici el nu va cãpãta rãspuns, când va striga.

 

D.    Harnicia – cei harnici, muncitori

  1. Munca nu este un blestem, ci ocazia de implinire a capacitatilor creatoare asezate de Dumnezeu in om.

·         Dumnezeu i-a dat de lucru lui Adam chiar si inainte de alungarea din rai – Gen.2:15.

·         Domnul Isus a fost tamplar – Mc.6:3

·         Ap. Pavel a facut corturi – FA.18:1-3

  1. Cele 3 trepte ale drumului spre succes sunt,de obicei: aspiratie,inspiratie si transpiratie.
  2. Domnul Isus a spus : ,,Tatal Meu lucreaza si de asemenea si Eu lucrez’’.
  3. Cei harnici au belsug.

Proverbe 14:23  Oriunde se munceste este si câstig, dar oriunde numai se vorbeste, este lipsã.

  1. Dumnezeu da de mancare fiecarei pasari, dar nu le arunca hrana in cuib.
  2. Cei harnici fac planuri intelepte.

Proverbe 24:27  Vezi-ti întâi de treburi afarã, îngrijeste de lucrul câmpului, si apoi apucã-te sã-ti zidesti casa.

Proverbe 21:5  Planurile omului harnic nu duc decât la belsug,

 

 

II.               Ce se poate face cu banii ?

2Corinteni  9

 

Ø      Este uimitor ce mult din imaginea omului despre sine este determinata de situatia financiara proprie.

Ø      Omul creste in ochii lui cand are bani si scade in ochii lui cand duce lipsa.

Ø      Modul in care omul foloseste banii, vorbeste despre el o sumedenie de lucruri:

§         despre relatia cu Dumnezeu,

§         despre relatia omului cu sine insusi,

§         despre relatia cu semenii.

Ø      Am putea vorbi despre 3 lucruri pe care omul le poate face cu banii:

§         sa-i cheltuiasca,

§         sa-i puna de-o parte,

§         sa-i daruiasca.

Ø      Banii sunt exact atat de buni sau de rai dupa cum ii foloseste omul.

 

1.      Crestinul da partea Domnului

Proverbe 3:9  Cinsteste pe Domnul cu averile tale, si cu cele dintâi roade din tot venitul tãu:

10       cãci atunci grînarele îti vor fi pline de belsug, si teascurile tale vor geme de must.

 

Principiile darniciei crestine sub har – 2Cor.8:1 – 9:15

(experienta credinciosilor din Macedonia)

  • Domnul Isus este modelul de daruire de sine.

§         2Cor.8:9 Cãci cunoasteti harul Domnului nostru Isus Hristos. El, cu toate cã era bogat, s-a fãcut sãrac pentru voi, pentru ca prin sãrãcia Lui, voi sã vã îmbogãtiti.

  • Darnicia a fost inteleasa si practicata de Biserica Primara

§         2Cor.8:5  Si au fãcut aceasta nu numai cum nãdãjduisem, dar s-au dat mai întâi pe ei însisi Domnului, si apoi nouã, prin voia lui Dumnezeu.

  • Darnicia nu este conditionata de marimea bogatiei.

§         2Cor.8:2  În mijlocul multelor necazuri prin care au trecut, bucuria lor peste mãsurã de mare si sãrãcia lor lucie, au dat nastere la un belsug de dãrnicie din partea lor. 3  Vã mãrturisesc cã au dat de bunã voie, dupã puterea lor, si chiar peste puterile lor.

  • Darnicia se face din inima cu bucurie.

§         2Cor.9:7 Fiecare sã dea dupã cum a hotãrât în inima lui: nu cu pãrere de rãu sau de silã, cãci „pe cine dã cu bucurie, îl iubeste Dumnezeu.” 8  Si Dumnezeu poate sã vã umple cu orice har, pentruca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, sã prisositi în orice faptã bunã,

  • Darnicia in mod sistematic.

§         1Cor.16:2  În ziua dintâi a sãptãmânii, fiecare din voi sã punã deoparte acasã ce va putea, dupã câstigul lui, ca sã nu se strângã ajutoarele când voi veni eu.

  • Dumnezeu binecuvinteaza pe cel ce daruieste.

§         2Cor.9:8  Si Dumnezeu poate sã vã umple cu orice har, pentruca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, sã prisositi în orice faptã bunã, 9  dupã cum este scris: „A împrãstiat, a dat sãracilor, neprihãnirea lui rãmâne în veac.”10  „Cel ce dã sãmântã semãnãtorului si pâine pentru hranã” vã va da si vã va înmulti si vouã sãmânta de semãnat si va face sã creascã roadele neprihãnirii voastre.

  • Indemnul Domnul ui Isus.

§         Luca 6:38  Dati, si vi se va da; ba încã, vi se va turna în sîn o mãsurã bunã, îndesatã, clãtinatã, care se va vãrsa pe deasupra. Cãci cu ce mãsurã veti mãsura, cu aceea vi se va mãsura.”

§         Cineva poate darui fara sa iubeasca, insa nimeni nu poate iubi fara sa daruiasca.

Proverbe 3:27  Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, când poti s-o faci.

28  Nu zice aproapelui tãu: „Du-te si vino iarãsi; îti voi da mâine!” când ai de unde sã dai

 

  • Am putea spune: ca cei care aduc soarele in viata altora vor trai si ei in lumina.
  • Cand daruim la colecta, noi nu ,,dam” D-ului, ci doar ne luam mana de pe ceea ce-I apartine.
  • Am putea spune: cine strange banii isi umple buzunarele, insa cine-i daruieste isi umple inima.
  • Unii oameni isi regleaza darnicia dupa castigul lor, insa ce ar fi daca Dumnezeu ar da dupa marimea darniciei oamenilor, probabil ca multi ar fi foarte saraci.

 

2.      Crestinul cheltuieste cu cumpatare.

Proverbe 21:20  Comori de pret si untdedelemn Sunt în locuinta celui întelept, dar omul fãrã minte le risipeste.

a.      Un psiholog remarca: ,,Oamenii sunt pur si simplu caraghiosi: ei cheltuie banii pe care nu-i au, ca sa cumpere lucruri care nu le trebuie, pentru a-i impresiona pe altii pe care nu pot sa-i sufere!”

b.      Lucrurile nu au valoare in ele insele, ci o primesc in functie de sentimentele noastre fata de ele.

 

3.      Crestinul stie sa economiseasca.

a.       Risipa este o sora mai mica a saraciei.

b.      Am putea spune: la succesul financiar nu se ajunge daca economisesti dupa ce ai facut cheltuielile, ci daca faci cheltuielile dupa ce ai pus ceva deoparte.

c.       Proverbe 6:6  Du-te la furnicã, lenesule; uitã-te cu bãgare de seamã la cãile ei, si întelepteste-te! 7 Ea n-are nici cãpetenie, nici priveghetor, nici stãpân; 8  totusi îsi pregãteste hrana vara, si strânge de ale mâncãrii în timpul secerisului.

d.      Un om de stat a remarcat odata ironic:

,,Ne-am descurca cu mult mai bine daca am avea mai putini economisti si mai multi economi.”

e.       Cineva spunea despre ,,matematica vietii”:

§         – Scade din tristetea altora,

§         x Inmulteste-le fericirea,

§         + Aduna amintiri frumoase,

§         % Imparte din averea ta cu altii.

 

 

III.           Ce nu se pote face cu banii ?

 

      1.      Nu se poate dobandi spiritualitatea.

  1. Cineva spunea: ,,Unii oameni falsifica banii; unii banii falsifica oameni.”
  2. Banii pot fi un bun slujitori, dar cu siguranta un stapan rau
  3. Dumnezeu ne-a dat oameni pe care sa-i iubim si bunuri materiale pe care sa le folosim. Insa, uneori acestea se schimba.
  4. Proverbe 3:13-16

13  Ferice de omul care gãseste întelepciunea, si de omul care capãtã pricepere! 14  Cãci câstigul pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului, si venitul adus de ea este mai de pret decât aurul; 15  ea este mai de pret decât mãrgãritarele, si toate comorile tale nu se pot asemui cu ea. 16  În dreapta ei este o viatã lungã; în stânga ei, bogãtie si slavã.

  1. Omul trebuie sa fie in stare sa se ridice deasupra lucrurilor sale materiale. ,,Albina are mare nevoie de aripi chiar si dupa ce a adunat mierea in stup, altel s-ar ineca singura in miere.”
  2. In relatia cu lucrurile materiale omul poate fi POSESORUL sau POSEDATUL.

 

      2.      Nu se poate cumpara multumirea.

  1. Multumirea este o stare a sufletului omului si nu depinde de marimea avutiilor.

§         Filipeni 4:11 Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; cãci m-am deprins sã fiu multumit cu starea în care mã gãsesc.

  1. Atitudinea omului fata de lucrurile materiale potrivit cartii Proverbe – Prov.30:7-9

7  Douã lucruri Îti cer; nu mi le opri, înainte de a muri! 8  Depãrteazã de la mine neadevãrul si cuvântul mincinos; nu-mi da nici sãrãcie, nici bogãtie, dã-mi pâinea care-mi trebuie. 9  Ca nu cumva, în belsug, sã mã lepãd de Tine, si sã zic: „Cine este Domnul?” Sau ca nu cumva în sãrãcie, sã fur, si sã iau în desert Numele Dumnezeului Meu.

  1. Un om intelept nu doreste niciodata mai mult decat poate dobandi pe drept, mai mult decat poate folosi cu demnitate, mai mult decat poate darui cu bucurie si mai mult decat poate lasa in urma multumit.

 

      3.      Nu se poate pune chezasie – nu este indicata chezasia

  1. Desi pare la inceput o lipsa de dragoste, a nu te pune ,,garant” pentru cel care imprumuta bani este o dovada de intelepciune si de bunavointa fata de aproape.
  2. Cartea Proverbe este categorica si in aceasta privinta.

§         Proverbe 6:1-3 – Fiule, dacã te-ai pus chezas pentru aproapele tãu, dacã te-ai prins pentru altul, dacã esti legat prin fãgãduinta gurii tale, dacã esti prins de cuvintele gurii tale,fã totusi lucrul acesta, fiule: desleagã-te, cãci ai cãzut în mâna aproapelui tãu!

§         Proverbe 11:15 – Cui se pune chezas pentru altul, îi merge rãu, dar cine se teme sã se punã chezas este linistit.

 

      4.      Nu se poate cumpara fericirea.

a.       Credinciosul stie ca bunastarea nu inseamna intotdeauna fericirea.

b.       Andrew Carnegie, unul dintre marii oameni ai Americii, a spus: ,,Cunosc o multime de milionari si pot sa va spun ca foarte putini traiesc cu zambetul pe buze.”

c.       Mesajul cartii Proverbe

§         Prov.15:16  Mai bine putin, cu fricã de Domnul, decât o mare bogãtie, cu tulburare!

§         Prov.17:1  Mai bine o bucatã de pâine uscatã, cu pace, decât o casã plinã de cãrnuri, cu ceartã!

d.      Ilustratie: Un om foarte bogat si nefericit il vizita intr-o zi pe un rabin ca sa-i ceara un leac pentru nefericire si singuratate. Rabinul i-a cerut sa priveasca atent la deosebirea dintre fereastra si oglinda.  A ajuns sa inteleaga ca oglinda si fereastra sunt facute din sticla, insa oglinda are un strat foarte subtire de argint pe ea si de indata ce apare argintul, nu-i mai poti vedea pe ceilalti, ci te vezi doar pe tine insuti.

§         Un simplu banut poate impiedica un om sa vada chiar si cea mai luminoasa stea, daca este tinut prea aproape de ochi.

 

      5.      Nu se pote cumpara intrarea in cer.

  1. Proverbe 8:12, 17-21

12  Eu, Întelepciunea, am ca locuintã mintea, si pot nãscoci cele mai chibzuite planuri. 17  Eu iubesc pe cei ce mã iubesc, si cei ce mã cautã cu tot dinadinsul mã gãsesc. 18  Cu mine este bogãtia si slava, avutiile trainice si dreptatea. 19  Rodul meu este mai bun decât aurul cel mai curat, si venitul meu întrece argintul cel mai ales. 20  Eu umblu pe calea nevinovãtiei, pe mijlocul cãrãrilor neprihãnirii, 21  ca sã dau o adevãratã mostenire celor ce mã iubesc, si sã le umplu visteriile.

  1. Credinciosul stie ca adevaratul castig in viata este insasi viata, nu lucrurile materiale.
  2. Banii il pot duce pe om oriunde, cu exceptia cerului; si pot da orice, cu exceptia fericirii.
  3. Caracterul este ceea ce omul va duce cu el in vesnicie.
  4. Matei 5:5 Ferice de cei blînzi, cãci ei vor mosteni pãmântul!

§         Fiecare alergam de dimineata pana seara, pentru ce?

 

 

Ø      Ce se poate face si ce nu se poate face cu lucrurile materiale:

o       poti cumpara medicamente, dar nu sanatate,

o       poti cumpara un pat, dar nu un somn,

o       poti cumpara o casa, dar nu un camin,

o       poti cumpara carti, dar nu intelepciune,

o       poti cumpara un rob, dar nu un prieten,

o       poti cumpara distractii, dar nu fericire,

o       poti cumpara importanta, dar nu iubire,

o       poti cumpara lux, dar nu si cultura,

o       poti cumpara pamantul, dar nu poti cumpara cerul.

Ø      Lucrurile materiale pot rezolva ,,ambalajul” vietii, dar nu pot determina continutul ei.

Ø      Cateva versuri:

,,Traim in fapte, nu in ani;

In bucurii si nu in bani;

In sentimente ce-au ramas,

Nu-n limbile ce merg pe ceas.

 

Ne masuram cu ce-am facut,

Nu doar in ceasul ce-a batut.

Si vom primi, doar ce am dat,

Saraci sau sfinti la secerat.”


Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat: